Ma tot chinui de ceva vreme sa scot ceva inteligibil din mine legat de sarcina si de experientele total noi prin care trec. Dar parca de cate ori incercam sa deschid pagina de blog si sa incep sa scriu, mereu ma blocam. Asa ca am tot asteptat momentul potrivit. Si uite-asa, am preferat sa astept, si sa citesc, in schimb, despre experientele altor mame in devenire, traind si impartasind prin cuvinte emotii, trairi, frici si nedumeriri. Au trecu deja 4 luni jumatate si parca am si uitat primele emotii, dupa confirmarea celor 3 teste barza si a primului ecograf, cand parca totul se intampla in vis.
Acum nu mai e vis faptul ca m-am umflat ca un balon, ba uneori rad ca maine poimaine o sa ajung la lucru prin propulsie proprie, ca ma simt ca un Zepellin. Rotunjimile de astazi nu mai amintesc nicicum de formele de clepsidra de altadata ale corpului meu. Imi tot fac poze, mai in gluma, mai in serios, imbarbatandu-ma ca este o etapa fireasca din viata mea si asta o sa treaca usor, (sau poate mai greu), si o sa revin la dimensiunile mele de alta-data.
Si ca sa fie setul complet, parca toata lumea mea se invarte in jurul rotundului. Sacul vitelin care la inceput nu era perfect, a ajuns sa ne ofere emotii greu de explicat in cuvinte atunci cand, dupa un tratament hormonal, a ajuns sa fie rotund rotund, asa cum scrie la carte, atunci cand ecografia din saptamana a 6-a spre a 7-a arata asa cum ne-am fi dorit, si noi doi si medicul specialist.
Apoi rotund e buricul meu care deja parca tipa sa iasa din cochilia in care a fost inchis atata vreme. Si tot rotund e cercul pe care il vad zilnic la buza paharului sau a canii cu care ma straduiesc sa beau apa, atat de mult dorita apa, care sa imi hidrateze corpul si minunea din pantec.
Rotunde si umede mi-s pupilele cand citesc articole despre copii sau mame cu feti care, din cauza problemelor medicale, au fost asteptati cu emotii pe lumea asta. La fel de rotunde sunt si pastilele pe care trebuie sa mi le pun cuminte sub limba ca sa imi linistesc spasmele musculare si crampele care survin de aici.
Rotunda e lumea noastra, pentru ca formam un tot unitar, un 3 perfect, prin simbolistica sa si finalitate: dragoste.
Si ca sa fie setul complet, parca toata lumea mea se invarte in jurul rotundului. Sacul vitelin care la inceput nu era perfect, a ajuns sa ne ofere emotii greu de explicat in cuvinte atunci cand, dupa un tratament hormonal, a ajuns sa fie rotund rotund, asa cum scrie la carte, atunci cand ecografia din saptamana a 6-a spre a 7-a arata asa cum ne-am fi dorit, si noi doi si medicul specialist.
Apoi rotund e buricul meu care deja parca tipa sa iasa din cochilia in care a fost inchis atata vreme. Si tot rotund e cercul pe care il vad zilnic la buza paharului sau a canii cu care ma straduiesc sa beau apa, atat de mult dorita apa, care sa imi hidrateze corpul si minunea din pantec.
Rotunde si umede mi-s pupilele cand citesc articole despre copii sau mame cu feti care, din cauza problemelor medicale, au fost asteptati cu emotii pe lumea asta. La fel de rotunde sunt si pastilele pe care trebuie sa mi le pun cuminte sub limba ca sa imi linistesc spasmele musculare si crampele care survin de aici.
Rotunda e lumea noastra, pentru ca formam un tot unitar, un 3 perfect, prin simbolistica sa si finalitate: dragoste.
Asta da veste pentru inceputul lui 2012!
RăspundețiȘtergereIti doresc sa traiesti aceste etape cu bucurie. Acum 3 ani sotia mea le parcurgea si imi amintesc cum de atunci fiecare zi a fost noua pentru noi. Odata cu pruncul veti renaste si voi, iar lumea o veti vedea altfel, in culori curate.
Sa fii sanatoasa! Ai grija de burtica! Felicitari si lui Adrian!:)
Multumim din suflet, Eugen!
RăspundețiȘtergereDe cand cu burtica intru mai greu pe blog si de aceea raspund si mai greu la mesaje. Se vede treaba ca s-au schimbat prioritatile. :))
Sa ne auzim numai de bine la vara si poate ne vedem cu ocazia unei sedinte foto cu familia in formatie de 3.