joi, 22 aprilie 2010

Prima "donsoara"

Daca tot eram azi la capitolul rochii, deci m-am incalzit cu postul trecut, si pentru ca o fana a blogului meu (si o prietena draga, cam scumpa la vedere totusi :P) mi-a spus ca o sa fure un model de rochie pentru nunta dintre cele postate de mine anterior (la Little White Dress) m-am gandit sa le vin si altora in ajutor cu idei pentru modele, adica sa le dau motive sa "fure" ceva frumos pentru o cauza buna (fie ea o nunta, o petrecere de absolvire sau o receptie data de firma). :P

Lunile care au trecut am tot facut search pe situri variate, dupa modele de rochii scurte sau chiar lungi, dar care au elemente care mie mi-au facut cu ochiul si care m-ar putea inspira pentru THE dress. Asa ca am o colectie draguta de imagini cu rochii scurte care pot fi purtate la diferite ocazii. Dar pentru ca eu le-am colectionat ca sa le dau domnisoarelor mele de onoare (iata inca o chestiune de rezolvat de pe lista mea de prioritati) idei pentru rochiile ce le vor purta la nunta mea, o sa le consider in continuare rochii de ''prim domnisoare".

Pentru femeile puternice, sau care vor sa inspire putere si care au incredere in corpul lor... o prefer pe cea de sus, atat pentru culoarea metalica electrizanta cat si pentru modelul decolteului.

Creatoarea Jenny Yoo mi-a incantat privirea cu aceste rochite care par simple dar prin materiale si croiala sunt pretioase.

Pentru ambele, Jenny Yoo a folosit bobbinet (sau bobbin net, care e de fapt tulle adevarat, nu urateniile pe care le gasim noi in magazinele de materiale, o plasa fina, a carei caracteristica principala este aspectul pe diagonala, dat de asezarea firelor, ceea ce confera rezistenta tesaturii).

Din colectia Amsale pentru toamna 2010, mi-au atras atentia 3 modele de rochite, in special pentru fluiditatea materialelor folosite. Toate au talia definita, dar difera in functie de cat de inalta e... cata amploare permite bustului si cat de bine se potriveste cu linia decolteului.

Mai sus, mi-au placut volanele de pe bretele, jos, culoarea rochitei si aplicatiile de pe bust. Recunosc ca la aceasta rochita, sunt dezavantajata din cauza marimii bustului. Manechinul din imagine insa face fata cu brio la challenge-ul designerului.

Cea din urma, tot intr-o nuanta neutra, de toamna, imi place mult pentru bretelele petrecute dupa gat care lasa umerii la vedere si asta mi se pare ca da un plus de feminitate celei care poarta rochia.

Aseara am gasit trei designeri noi (pentru mine) si admirandu-le creatiile mi-am promis ca o sa afisez macar cate un model care mi-a atras atentia mai mult.

De la Alfred Angelo, din colectia de toamna 2010, am ales rochia de mai sus, care imi inspira multa feminitate si delicatete prin lungime, prin bretelele ca niste flori cusute pe ata, cat si pentru culoarea energica, solara, tipica pentru perioada verii si facand trecerea catre auriul toamnei.

Pe vernil, un model lejer, fluid, care pune in evidenta un bust generos, dar care poate acoperi imperfectiuni ale taliei sau soldurilor, datorita amplitudinii fustei.

De la Romona Keveza, am ales rochia de mai sus, care, desi e pe negru, mi-a taiat respiratia datorita amplitudinii fustei, lungimii elegante si feminine, cat si a liniei decolteului, care, la fel, avantajeaza busturile mai mici. Stiti vorba aia, ca omul mereu tanjeste dupa ce nu poate avea...


Si pentru ca veni vorba de tanjit... ei bine, pe langa drooling-ul aferent vizualizarii pielii de portelan a manechinului de mai sus, mi-am clatit bine ochii cu modelele create de Alfred Sung, modele din care am ales cele trei pe care le-am unit in colajul de mai sus.

Rochitele sunt din colectia de primavara 2010 a designerului de origine chineza, care a studiat haute-couture la Paris si New York si apoi s-a mutat in Canada unde si-a pus bazele afacerii care l-au facut celebru. Am ales pentru acest post, trei modele, pentru culorile vibrante si pentru croiala aparent simpla, dar care mie imi inspira perfectiune.


Prima din colaj, de culoarea jadului (mai sus am expus-o si in albastru electric, ca e mai de efect) de lungime cocktail, cu linia gatului stil ''bateau'' (sau barcuta, cum ziceam cand eram mica), confectionata din peau de soie (satin duchess).

A doua, de culoare mango, de lungime cocktail, fara bretele, tot din peau de soie, are ca elemente distinctive fusta plisata si buzunare ascunse la nivelul tivului lateral.
A treia - este primul model, dar privit din spate, in culoarea ''albastru electric''.

Schimband designerul, de la Priscilla by Boston mi-am selectat trei modele, de lungimea medie, confectionate din materiale fluide, care ofera libertate de miscare, si senzatia de plutire (cum e cea mov-pruna (Majestic) de mai jos, din organza de matase.

Iar daca cumva vi se pare plictisitoare linia gatului stil bateau, linia spatelui te lasa cu gura cascata... si te opreste din reverie la timp, cu doua flori de matase, atasate la linia taliei.


Cea de mai jos, mai mult pentru culoare - eu as fi asociat-o din gama de culori cunoscute, cu un rosu puternic coral, in schimb, pe pagina designerului (ea are dreptate, ca stie mai bine) se pare ca se numeste ''Watermelon'' (adica pepenele nostru rosu...sau lubenita, pentru banateni) ...


Cea de-a treia am ales-o pentru senzatia pe care imi imaginez ca trebuie sa o ai cand mergi cu o asa o rochie, cand simti pe piele un astfel de material (crinkle chiffon- o matase texturata, cu un finisaj fin, folosita in special pentru rochiile de seara).
Modelul (fara linia taliei subliniata) avantajeaza mai bine pe cele care vor sa isi ascunda talia, burtica (din variate motive) sau soldurile.


Trecerea catre zona luxury o fac prin intermediul unei imagini dintr-un film dragut pe care l-am vazut deja de cateva ori pe HBO - Made of Honor, film care ii are ca protagonisti pe Megan Monaghan si Patrick Dempsey (ea viitoare mireasa, EL domnisoara ei de onoare!). Am ales imaginea, pentru rochita purtata de Megan intr-o scena din film, ceea ce mi-a placut din nou, fiind culoarea, fluiditatea croielii si decolteul.



Ajungand si la "greii'' din domeniu... am ales de la Vera Wang trei modele, din noua colectie pentru domnisoare de onoare.

1. Coral tissue organza- lungime cocktail, cu talie marcata de o funda din organza si decolteu in V.

2. O rochie de lungime medie, pentru skinny girls, asimetrica, cu o bretea care se leaga simplu cu nod pe umarul drept si cu fusta drapata pe lateral.


3. Pentru indraznete (a se citi... cele cu picioare lungi si tonifiate:P)am ales o rochie scurta, fara bretele, din satin de culoarea smaraldului si drapata la nivelul bustului si a taliei.

La creme de la creme a modelelor alese, sunt cele din colectia Pret-a-porter primavara-vara 2010 de la Valentino.

Tineti-va respiratia... 1...2...3 si incepem:

1. Rochita scurta, drapata la nivelul bustului, talie marcata cu funda si fusta ampla, clos.


2. Rochie din PIELE!!!! cu volane (ruffles) dispuse diagonal, vertical. Maiestria isi spune cuvantul.


3. Rochie scurta, brodata...


4. Si inca una... de plecare...cu volane diafane.


..................................................

Tragand linie si adunand cred ca din 23 de modele fiecare dintre noi am putea sa ne alegem modelul de furat, facut si purtat frumos la un eveniment in care sa fim PRIM-domnisoare sau doamne.

Enjoy the show ladies! On and on....and on...

Little white dress


Inca de pe vremea cand anuntam ca m-am logodit, raspundeam prietenelor la intrebarea despre rochia de mireasa... ca va fi scurta! Da dom'le, vreau sa ies din traditie, vreau sa nu ma incadrez in regulile bunicilor si matusilor, vreau sa ma simt bine, in pielea mea, sa ma simt firesc si relaxata.


Am lasat la o parte zambetele pline de dispret ale unora sau mirarea altora, tacerile incomode sau pauzele de inghitit in sec ale celor care mi-au aflat decizia. Asa cam pornit frumos cu Ana sa cutreieram magazinele de profil din Timisoara, la vanat de rochii. Am facut planul de bataie de acasa, in total vreo 7 magazine. La intoarcere, spre seara, adunasem vreo 2 pliante, o carte de vizita, un fluturas cu date de contact si pretul rochiei probate si 2 pagini de comentarii mazgalite in agenda personala (vizavi de amabilitatea si profesionalismul, sau lipsa lor, gasite la vanzatoarele/consultantele din magazinele specializate pentru viitoarele mirese).

Concluzia: magazinele de profil din Timisoara nu erau de ajuns pentru a-mi satisface dorinta. Nu exista rochii de mireasa scurte. Rochii simple, din materiale vaporoase, fara cercuri sau trene pompoase si de-a dreptul dizgratioase.


Exista rochii scurte doar daca aleg eu una lunga, cu model simplu care sa nu fie compromis de partea retezata sau daca aduc o imagine cu ceea ce vreau si imi fac ei una la comanda. Dar ultima varianta e pe riscul meu, ca e posibil ca dupa 2 luni de probe si cusut, taiat si finisat, sa nu imi mai placa atat de tare produsul final.


Asa ca Ana mi-a dat o idee. Sa caut un magazin unde se gasesc rochite scurte, ca sa am ocazia sa probez macar cateva si sa imi fac o parere, daca merita sau nu chinul. Sau daca chiar o sa arat bine intr-una scurta. Zis si facut. Am intrat intr-un magazin de rochii de ocazie din Mall, am probat vreo 6 rochii, am pus ochii pe doua si mi-am zis ca daca a doua zi nu se vand, inseamna ca una din ele e menita sa fie a mea.


Si cum noaptea e un sfetnic bun, am dormit cu gandul la rochite albe si vaporoase, iar a doua zi, c0ntrar traditiilor si superstitiilor din popor, l-am luat de mana pe EL - viitorul meu sot - si am plecat spre magazinul cu pricina, la probat din nou rochii. De data asta, sa isi dea si el cu parerea. Dupa o ora de probat, am ales si am plecat cu zambetul pe buze si cu rochita care m-a vrut. Pentru ca daca nu ma vroia, nu mai pleca din magazin. :)

Restul e la timpul trecut. Acum mai am de achizitionat un voal frumos si gata cu stresul.


Recunosc ca si acum mai am tresariri la unele modele de pe internet, dar nu mai dau timpul inapoi. Doar pot sa privesc si sa zambesc.


Rochita alba a fost adjudecata!

''Civila'' nu poate fi spontana


M-a cerut anul trecut (2009) in martie, de Martisor... si am planificat sa facem nunta mare anul asta, in 2010, in iulie. Luna asta ne-a trasnit ca vrem sa facem cununia civila, ca nu mai avem rabdare si ca vrem sa scapam de inca o sarcina dificila.
Usor de zis, greu de facut, ca legile, birocratia si regulile de lemn din Romania ne-au dat peste bot.

Ne-am trezit intr-o sambata cu mult soare si dragoste multa ca vrem sa ne cununam pe 1 mai... si am purces la visat, zambit si anuntat pe cei mai dragi prieteni si familia. Ce nu am luat in calcul, este ca planurile astea trebuiau facute din mai mult timp...nu cu o saptamana si un pic inainte de data stabilita.

Stiam eu ceva de analize, am cautat pe net si am gasit acolo ca ne trebuie un dosar de acte pe care trebuie sa le depunem la Oficiul Starii Civile, in orasul de resedinta al unuia dintre noi (cum el e mai aproape de Timisoara, am zis ca e mai ok sa facem cununia civila in Hunedoara).

Azi, m-am hotarat sa caut unde putem sa facem analizele alea si cat ne costa si cand trebuie depuse. Nu mare mi-a fost mirarea cand am citit pe vreo trei situri diferite ca exista o asa zisa perioada de depunere actelor...si cand mi-am facut rapid niste calcule si mi-am dat seama ca nu prea pusca ce scria acolo cu realitatea...am intrat in panica. I-am scris unui amic casatorit de asta si i-am cerut ajutorul... Am gasit impreuna ca solutie sa sun mai bine direct la Primaria din Hunedoara si sa cer direct informatiile pretioase la Oficiul starii civile de acolo. Dupa ce am incercat de cateva ori in zadar sa sun direct la nr de telefon gasit pe net, am cerut sa mi se faca legatura prin Centrala, de la receptia Primariei. Am reusit.

A raspuns o d-ra cam apatica, cu un chef slabut de lucru dar cu un usor simt al umorului. Am aflat ca:

- actele pe care le cere Oficiul Starii Civile din HD pentru dosarul de depus sunt Actele noastre de identitate (originale si copii xerox), certificatele noastre de nastere (in original si copie), certificatul medical prenuptial (care e de fapt dovada ca suntem apti medical pentru cununie - desi analizele care trebuie facute, "nu ii intereseaza"... adica am cam inteles ca le putem face sau nu...atata timp cat ai certificatul ala...);

- actele astea trebuie depuse musai cu cel putin 10 zile inainte de data la care vrem sa ne cununam;

- certificatul medical nu este valabil mai mult de 14 zile, asta inseamna ca dosarul cu acte trebuie depus in minim 10 - maxim 14 zile de la data programata pentru cununie;

- programarea pentru cununie, in principiu se face la data cand depunem dosarul;

- trebuie sa platim si o TAXA de CASATORIE in valoare de 70 lei;

- ca o sa completam o serie de formulare si cereri ca sa fie toata treaba destul de formala si ''ca la carte''.

Ce ma irita pe mine cel mai tare acuma (pe langa faptul ca trebuie sa platesti inclusiv pe faptul ca te casatoresti... adica exista o TAXA pe asa ceva) e perioada aia de procesare a actelor depuse. Adica, de ce le trebuie functionarilor Primariei atata vreme ca sa proceseze niste acte, care, fie vorba intre noi sunt putine si nu trebuie traduse, transcrise, copiate sau caligrafiate ...ci doar introduse intr-un sistem electronic sau fizic unde va figura pentru posteritate in arhivele Primariei ca noi doi ne-am casatorit.

De ce trebuie sa asteptam atata vreme ca sa facem asta? Si de ce trebuie sa ma incarc cu atata timp inainte de emotii si nervi ... pentru ca sa putem semna o hartie, un contract, o adeverinta... care ne da dreptul mai apoi sa intram in biserica si sa declaram oficial ca suntem o ''familie"!

Asa ca... dupa tot chinul asta... mi-am dat seama ca solutia e sa ma calmez, sa ma gandesc la evenimentele ce vor veni cu seninatate si sa ne programam o alta data pentru "civila'', cand va fi sa fie.